Genòse

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Ginosa)
Genòse
comune
Genòse – Veduta
Genòse – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheVito De Palma (PdL) da 'u 30/05/2011
Territorie
Coordinate40°30′00″N 16°45′00″E / 40.5°N 16.75°E40.5; 16.75 (Genòse)
Altitudine240 m s.l.m.
Superficie190 km²
Crestiàne22 802[1] (31-12-2010)
Denzetà120,01 ab./km²
FraziuneMarine de Genòse, Bandiera, Bivio Girifalco, Casone Dogana, Cavese, Fiumicello, Follerato, Gaudella ('nu stuèzze), Lama de Puzze, Lucignano, Madonne d'Attoli, Marinella, Murge, Pantano ('nu stuèzze), Pizzoferro, Riva dei Tessali, Spiano, Stornara, Tufarello
Comune 'nzeccateBernalda (MT), Castellaneta, Latèrze, Matera (MT), Montescaglioso (MT)
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74013 (Ginosa)
74025 (Marina di Ginosa)
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073007
Cod. catastaleE036
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[2]
Nome javetandeGinosine
PatroneMarije SS.ma d'u Rosarie

copatrune: SS. Midece Cosma e Tamiane

Sciurne festive1ª Dumeneche de Ottommre (Feste Madonne d'u Rosarie), Sabbate apprime (Festa SS. Midece)
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Genòse
Genòse

Mappe de localizzazione: Pugghie
Genòse
Genòse
Genòse – Mappa
Genòse – Mappa
Posizione d'u comune de Genòse a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde
Site istituzionale

«Genusium, mise a 'u cendre 'mbrà Tarde e Metaponto, capitale d'a Magna Grecie e famose pure pe avè date asile a Pitagora, tenève mure e temblie a le idole 'nzippate e quidde a 'u quale renneve speciale culte ere 'u die Giano»

(Sesto Giulio Frontino, De coloniis, III cap.)

Genòse (in tagliàne Ginosa) éte 'nu comune tagliáne de 22.683 crestiane d'a Provinge de Tarde in Pugghie. Jedde se 'nzippe sus a 'u prime gradine de le falde meridionale d'a Murge tarandine a 240 m s.l.m. e face parte d'a Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Genòse, cu 'na superficie de 190,06 km² ca combrende pure 'u litorale de Marine de Genòse, jè l'urteme comune d'a provinge joniche a 'u confine cu 'a Basilicata.

'U larje e diversificate agro spazie da 'a gravine a 'u mare, da le pianure a le paesagge collinare, e se stenne 'mbonde a 'a murge inderrotte sulamende da 'a zone Casale, fenditure d'a rocce calcarea de 3 km ca cerconne l'indere cendre storeche. Jndr'à st'ambite naturale se avvicendane vignete, ortagge e ulivete.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Cenne storece (De l'andiche Genusium, ca certe retenene 'nu traslate de Grumus o Grumentum, arrecurdate da Plinio e da Frontino, picche o ninde se sape. St'urteme ne parle de 'na colonie romane dedotte aqquà jndr'à 'u 117 apprisse l'era volgare, invece otre scretture parlane de vase de terracotte, a iscriziune, a oggette de bronze e a monete italo-greche acchiate addò nasce osce a die 'a cetate.

Jndr'à cetate vecchie, pò, ha state acchiate 'na tavolette de bronze, ca ste stipate jndr'à 'u Musèe Nazionale de Napule, addò ste scritte ca Genòse jndr'à 'u 365 de l'era volgare, scacchie pe padrone 'nu certe Flavio Successo Ornato. Jndr'à l'urteme decennie d'u sechele scorse avenèrene acchiate otre vase andiche vecine a Genòse e avenèrene illustrate da 'u Marchese Arditi, da 'u Visconti e da 'u Miani, 'u quale relevò sei de le fatiche de Ercole. Ste vase avenèrene pe 'nu tiembe esposte jndr'à 'u palazze reale de Capodimonte, addò pò avenèrene trasportate a 'u Musèe Nazionale de Napule.

De le origgene e de l'etimologgie diverse sonde le parere.

Ordinariamende se penze ca ha state funnate da colone Macedone, ca chiamarene 'u cendre popolare nuève Genusium da 'u nome d'u fiume ca scorre in Macedonie.

cchiù famose sonde le vicende a 'a fine d'u medio evo. Jndr'à 'u 1085 Gnosa facìe parte cu Materae Làterze d'a Contea de Lecce. Jndr'à 'u sechele XIII ere de dominie de le Sansaverini, e pò avenìe pigghiate da 'u Pringipate de Tarde e avenìe fortificate da Manfredi, figghie de Federico II.

Luigge Dei Conti Miani, jndr'à 'na Breve monografia di Genòse stambate quanne anne fa cogghie certe documinde de stu tiembe e assaije notizie de le varie oggette e vase andiche da jidde acchiate.

Muèrte Giuanne Andonie Orsini, urteme pringepe de Tarde, jndr'à 'u 1463 'u feude de Genòse passò a 'u demanie e, 'u Rre Ferdinando I 'u rialò a Pirro del Balzo, ca rebellatese, 'u perdìe; e 'u rre pò 'u desse a 'u figghie sue Federico, ca ne stabbilì le confine. Quiste 'nghianate sus a 'u Trone de Napule jndr'à 'u 496 rialò 'u feude a Andonie Grisone, e pò a 'u figghie Federico, e angore apprisse 'u nepote Andonie jndr'à 'u 1515. Pò angore passò a le Doria jndr'à 'u 1556, a le Grillo jndr'à 'u 1606, a le Spinola Marchesi de Los Balbanes j Alcanices jndr'à 'u 1629, L'urteme erede de sta famigghie, 'u lassò a 'a reggine de Spagne, ca angore tène 'na tenute larije larije jndr'à 'u feude de Genòse, ca osce a die ste face bonificà.

Da La Provincia Del Jonio Notizie storico-geografiche cu prefazione de S.E. On. Giuanne Calò Tarde Tipografia Lodeserto 1924)

Le origgene[cangecange 'a sorgende]

Le origgene d'u nome

Genòse, in origgene Genusia, se penze ca ha state funnate dale javetande ca avenèvane da Genusium, quedde ca osce a die jè Cnosso de l'isole de Creta. Certe studiuse comungue facene risalì 'u nome sue a le crestiàne ca avenevane da l'andiche Illiria, addò scorre 'u fiume Genusus. L'ipotese cchiù dffuse sus a 'u significate d'u nome parle de Genusium (da genus), "generatrice de popole".

Javetate da 'u paleoliteche (stonne scave jndr'à località Oscorosciuto ca se referiscene a l'Homo sapiens fatte da recarcature senise) duranne l'età d'u bronze avere state javetate da le messape. Cu l'installazione de le vecine colonie greche de Tarde e Metaponde, 'a pianure ginosine devendò dominie condese da le doje granne polis. Cu l'arrive de le leggione romane pe assurde l'altopiane ginosine se ellenizzò pure etnicamende, quiste prengepalmende pe vie de le doje distruziune ca subbìe Metaponde.

In epoche romane Genòse avìe 'mbortanze pe ttre mutive:

  1. 'a vicinanze soje a 'a via Appia ca 'a facìe 'na specie de fortine militare;
  2. 'a piana soje, ca jndr'à le màne de picche latifondiste, costituì 'nu solide granaie pe Rome;
  3. le capacitò organizzative jndr'à l'approvviggionamende de l'esercite romane.

Quanne 'u 'mbere romane ste mureve l'indera piane avenìe abbandunate sia purcé le ville fortificate non g'erane in grade de defennere stu territorie larie da le scorribbande tedesche apprime e saracene apprisse, sia purcé 'a popolazzione s'avere condratte pe colpe de le carestie.

'A popolazzione se refuggiò allore jndr'à le gravine, nascìe accussì 'u 'ngandevole javetate recristianezzate da le monace bizzandine ca addà se mettèrene lassanne capelavore artistece cumme 'a chiesere rupestre de Sanda Sofia.

'A dominazione a l'acque de rose bizzandine avenìe definitivamende mannate allere cu l'arrive de le Normanne ca pe condrollà 'a coste da le assalte saracene facerene costruì torre de avvistamende luènghe 'u litorale.

Cu l'arrive de le normanne se 'nstaurò 'nu reggime feudatarie, e Genòse devendò 'nu feudo de terza categorije e non ge riuscìe maje a consolidà sus a jedde 'na baronie stabbele.

Cu 'u Medioeve ca ste spicciave accumenze 'u lende decline d'a civiltà rupestre. Le crestiane a chiane chiane lassarene 'a gravine pe spustarse sus 'a colline addò nasce osce a die 'u paese, e da l'architetture "spondanèe", fatte de forme e dimenziune assaije irregolare, se passò a le case "lamiate" e a le case "soprane" d'a zone Popolicchio. Jè jndr'à stu mumende storeche ca "'u vivere jndr'à grotte" devende, da 'nu punde de viste suggiale, 'n'elemende discriminande.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

'U prengepàle monumende de Genòse jè 'u Castelle normanne, jndr'à zone Rrelogge, fatte costruì jndr'à 'u 1080 da Robberte 'u Guiscardo pe defennerse da le 'ngursiune saracene. 'U castelle de Genòse origgenariamende ere munite de ttre torre merlate e de 'nu ponde levatoie, eleminde architettonece ca avenèrene scettate 'nderre quanne jndr'à 'u XVI sechele, 'u comune joniche devendò baronìe d'a putende famigghie Doria. Accussì 'u Castelle pigghiò l'aspette de 'nu granne palazze ca angore osce a die se 'nzippe forte forte a dominie de tutte l'andiche javetate. 'U Castelle normanne iesse pure jndr'à 'u stemme araldeche ca simbolegge 'u comune.

Stonne pure da 'ndrucà:

  • Chiazze Rrelogge
  • Le gravine, Valle de l'Arciprevete l'Oscurusciuto, Canale San Gesèppe, Torrente Lagnone Tunne, Canale 'u Palummare, Torrente Gravinedde, Canale Cecera, Selva Venusio, 'A Difesella, Gravina Granne, Passe de Giacobbe, Gravinedde de Cavese e Canale San Pellegrine, Fosso d'u Laure e Gravinedde d'u cacciatore
  • Agro ginosine
  • Lache Salinella, 'nu lache costiere rretedunale a Marine de Genòse ca se iacchie a 'u confine 'mbrà 'a Pugghie e 'a Basilicata, ca occupe 'u tratte terminale de l'andiche alveo d'u fiume Bradano, 'u lache jè 'n'imbortande luèche addo se fermane 'nu sacche de specie migratorie addò jè possibbele fà Birdwatching
  • Chiesera Matrice, o Chiesera Madre, costruite jndr'à 'u 1554 p'u 'nderessamende de 'nu presidie militare frangese, 'u tembie ha state dedicate a une de le sande cchiù famose e popolare d'a Frange: San Martine da Tours. 'A linèe architettoneche d'a chiesere esprime 'u Cinghecinde, cioè quidde stile architettoneche ca, mise da 'na vanne 'u gotiche, cu 'u culte de l'arte classeche se sckaffe 'nzieme cu l'architetture romane, augustèe
  • 'A coste de Genòse Marine
  • Torre Mattune (o Torre de Bradano), torre d'avvistamende costiere, foce dd'u Bradano
  • Pinete Reggine, Pineta Cavese
  • Le Massarìe andiche

Chiesere rupestre[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u proggette "Itinerarie culturale d'u Medioeve pugghiese"[3] d'u Ministere de le bene culturale, onne state censite pure tutte le chiesere rupestre ca se iacchiane jndr'à 'u comune de Genòse.

Chiste sonde:

  • Chiesere rupestre a "cambane" jndr'à località Rivolta
  • Chiesere rupestre de l'Ecce Homo
  • Chiesere rupestre de S. Barbara
  • Chiesere rupestre de S. Bartolomeo
  • Chiesere rupestre de S. Catarine
  • Chiesere rupestre di S. Dumeneche
  • Chiesere rupestre di S. Leonarde Vicchie o Mater Domini
  • Chiesere rupestre di S. Marche
  • Chiesere rupestre di S. Pitre
  • Chiesere rupestre di S. Sofia II
  • Chiesere rupestre di S. Vito Vecchie
  • Chiesere rupestre jndr'à località Gravine d'u Casale
  • Chiesere rupestre jndr'à località Rivolta
  • Cripta de S. Felice
  • Cripta de S. Giuanne da Matera
  • Cripta in località Monaca d'Oro o Cripta de Eliseo

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

'A crescite ca ave subbite Genòse jndr'à l'urteme sechele e mmienze se ave soprattutte da 'a migrazione da 'u barese (duranne 'u periode de bonifeche e de disboscamende d'a piane apparte ca pa messe in colture de le "tendune") a da 'u leccese (coltivazione e lavorazione d'u tabbacche) ca se onne avute.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Cinema[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u scenarie d'a gravine de Genòse onne state girate doje opere cinamatografeche: jndr'à 'u 1964 Il vangelo secondo Matteo de Pitre Paolo Pasolini, quanne avenèrene demolite doje casolare d'u Trecinde; jndr'à 'u 1999 Terra bruciata de Fabio Segatori.

Personalità legate a Genòse[cangecange 'a sorgende]

Fatte[cangecange 'a sorgende]

Sciugrafie andropeche[cangecange 'a sorgende]

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

Marine de Genòse[cangecange 'a sorgende]

'A frazione de Marina de Genòse, a 19  km da Genòse, jè une de le località balneare cchiù frequendate de l'arche ioniche tarandine. All'inizie se chiamave "Genòse Scalo" pa presenze d'a stazione ferroviarie, ere da assaije canusciute cumme "Stornara", pu fatte ca 'nu sacche de storne de acidde facene retorne in autunne, o "Vindecinghe" pu fatte ca se iacchie a 'u Km 25 de l'ex ss580 (e cioè quanne spicce 'a strade) e 'u numere d'u caselle ferroviarie.

Sulamende jndr'à 'u 1956 ca l'allore Presidende d'a Repubbleche Giuanne Gronchi attrebbuì a 'a borgate 'u nome ufficiale de "Marine de Genòse". Osce a die Marine de Genòse ave 'nu tessute urbane cchiù larie de Genòse e conde 'na popolazzione stabbele de cchiù o mene 6.000 crestiane, ca duranne 'u periode d'a staggione aumende assaije probbie. Pa qualitate d'u mare sue e de le spiagge sabbiose 'a FEE l'ave recanusciute pe tridece anne 'a Bandiera Blu (jndr'à 'u 1995, 1997, 1998, pò da 'u 1999 a 'u 2001 e pò sembre da 'u 2003 a 'u 2011). Ave pure ricevute, pa staggione estive 2009, le 3 Vele Blu da Legambiente[4] .

Caratteristeche prengepàle de le spiagge de Marine de Genòse jè 'a pinete de arbuste de macchie mediterranèe ca 'ngornisciane pe chilometre tutte 'u litorale.

'A feste patronale de Sand'Andonie da Padova se face 'u 12 e 13 sciugne. Politicamende parlanne, 'na questione assaije sendute da 'a popolazzione d'a frazione marinese jè 'u tendative de recanoscere l'indipendenze amministrative da 'u comune de Genòse.

'Na vote a l'anne 'u turisme de tipe releggiose avène rechiamate jndr'à 'u scenarie naturale d'a gravine, addò ogne anne se svolge 'a rappresendazione d'a Passio Christi duranne 'u periode pasquale a Genòse paese.

Marine de Genòse tène 'na stazione ferroviarie jndr'à 'u paese e pure tène 'na stazione meteorologgeche. 'A stazione meteorologgeche de Marine de Genòse jè una de le tande ca se iacchiane sus 'a coste ioneche. 'A stazione jè de referimende pu servizie meteorologgeche de l'Aeronauteche Militare e pe l'Organizzazzione Mundiale d'a Meteorologgie, relative a 'a località de Marine de Genòse.

Marine de Genòse ha state gravemende colpite da 'n'alluvione 'a notte 'mbrà 'u 1 e 'u 2 marze 2011.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Partenne da 'a seconda metà de le anne ottande l'economije ginosine, ca apprime se basave quase esclusivamende sus a l'agricolture, ave avute 'nu forte 'mbulse. Attraverse le piane economece de 'nsediamende industriale, ca onne purtate jndr'à 'u territorie l'industrie de le divane Natuzzi, l'industrie Nurith (ca face serramende cu 'u pvc), e 'u gruppe de tessiture e filature Miroglio (ca ave achiuse 'u probbie stabbilimende 'u 31 ottommre 2008 lassanne a case 238 dipendende), se ave pundate assaije sus a 'u sviluppe de le settore industriale de base. Da luglie 2007 'u distrette d'u salotte ste probbie in crisi purcé ave venute a mangà 'u combratore prengepàle, le State Aunìte.

L'agricolture, assaije modernizzate (meccanizzazzione, 'mbieghe de fertilizzande, congime, colorande, irrigazione) angore occupe granne 'mbortanze; le prodotte prengepàle sonde 'u vine, l'uegghie extravergine d'alìe e l'uve da tavule (assaije commercializzate sus a 'u territorie nazionale). Assaije sonde le progresse ca onne fatte pure 'a pesche e l'allevamende de bestiame (prengepàlmende quidde de le polle). Partenne da 'u 2007 pure l'agricolture, pe fattore congiunturale e scelte politeche a levèlle nazionale e 'ndernazionale ave perse diverse quote de mercate.

'N'otre settore in forte sveluppe jè quidde turisteche sus a Marine de Genòse ca ave purtate a l'ammodernamende de le 'mbiante balneare, a 'a valorizzazzione de le spiagge, d'u Parche Comunale e d'a pineta Reggine, a 'u refacimende de l'indere percorse stradale ca colleghe Genòse a Marine de Genòse, cu 'u conseguende insediamende sus a 'u territorie de villagge turistece, camping e discoteche. Jndr'à 'u 2011 'u comune de Genòse ave avute pa tredicesima vote 'a "Bandiera Blu" d'a FEE pa qualitate d'u mare sue.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde cu 'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde ferroviare sonde assicurate sie cu Tarde ca cu Bari, e verse tutte le località servite da le linèe ioniche e adriateche. Vè pure arrecurdate 'u collegamende ferroviarie ioniche ca colleghe 'a frazione marine cu Tarde e Crotone.

Aeropuerte[cangecange 'a sorgende]

L'Aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter.

Le otre aeropuerte cchiù vecine sonde:

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Vito De Palma (centrodestra - PDL) da 'u 30/05/2011 (1º mandato)

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

'U 17 masce 2012 ha state inaugurate 'u stadie nuève de Genòse, 'u Miani cu 'n'amichevole 'mbrà 'u Tarde e 'u Genòse nnande a 3.000 crestiàne.

Gallerie fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Passio Christi - XXXIII Edizione Estive 2007[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2010.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Itinerari Culturali del Medioevo Pugliese
  4. 'A guida Blu 2009 de Legambiente

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]