Geuànne Andònie Rizzi Zannoni

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

Retratte de Geuànne Andònie Rizzi Zannoni

Geuànne Andònie Bartuluméje Rizzi Zannoni (Padova2 settèmmre 1736 – Napule20 másce 1814) ha state 'nu cartografe e sceografe tagliàne.

Jè canosciute 'u documènde de battesime de Geuànne Andònie Bartuluméje, nàsciute da Celòrme Rizzi Zannoni e Jélene Marchiori e battezzate 'u sciùrne 9 settèmmre 1736 a Padova jndr'â parrocchie de San Martíne[1]. 'Mbrà 'u 1749 e 'u 1751 ha state allieve d'u mèste Geuànne Poleni, professore de Astronomije a ll'Universetate de Padova.

Nnande ccu avè viaggiate jndr'â Itaglie e jndre 'nu munne de pajèsere (hé visitate 'mbrà ll'otre 'a Turchie e 'a Russie) accumenze 'a carriere suve de cartografe jndr'ô 1753 jndr'â Pulonie, addò jève state chiamate da 'u re Augusto III: jidde quagghie jndre quèdde occasione 'na carte de lle 'ndere Pulonie conziderate assaje mègghie de quèdde ca se iacchjevane d'apprìme. Jndr'ô 1756 scè ccu jàvite d'apprìme jndr'â Svezzie e cchiù nnande jndr'â Danemarche addò, jndr'ô stesse anne, hé ppegghiáte le 'ngareche ccu mesure sceodetecamènde le possedimènde danese d'a condèe de Oldenburg e de Delmenhorst (ôsce a dije jndr'â Germanie). Jndr'ô 1757 se n'è sciùte jndr'â Germanie, fatijanne p'a Prussie ca se iacchjève jndre quidde mumènde jndr'â Uerre de le sette anne. Jndr'ô corse d'a battagghie de Roßbach (5 decèmmre 1757), jndr'â quale le Prussiane, cumannate da Federico 'u Granne honne avùte 'a mègghie sus a le Frangese, ha state ppegghiáte prigioniere da quiste urteme e mannate a Parigge.

A Parigge, addò avrà ddà rumanè cchiù de vinde anne, Rizzi Zannoni hé canosciute Ferdenànde Galiani, segretarije de ll'ambasciate napuletane. Quiste 'ô convinge ccu quagghie, sus a lle mègghie fonde esistende[2], 'na carte d'u reame de Napule[3]. Crisciute jndr'â autoretate, hé tenute da 'u 1772 a 'u 1774 l'uffice de 'ngegnere idrografe a Parigge.

Cartografije de Rizzi Zannoni dedicate ad 'a cetate de Napule e a 'u circunnarije suve

Sciùte arrète a Padova jndr'ô 1776, hé penzate 'u granniuse pruggette ccu quagghie 'na carte generale d'Itaglie sus a base astronomeche-sceodeteche jndre 15 fogghie; non ge puté ccu esse spicciate ca l'accellènde "Carte d'u Padovane cu lle funnamènde suve" (1780), piccé jndr'ô stesse timbe Rizzi Zannoni fù chiamate a Napule ccu cange arrète 'a carte d'u 1769. A Napule, addò scè jndr'ô 1781, Rizzi Zannoni hé convinde 'u Ministre de le Affare Estere e de Case Riale Marchese Beccadelli d'a Sambuca, e 'u Segretarije de Uerre, Commerce e Marine, l'ammiraglie John Acton, sus 'a necessetate de quagghià 'na carte combletamènde nuève, 'nvece ccu aggiorne 'a vècchije carte pariggine; avranne ddà esse doje ministre ccu le assecure le finanziamènde p'accumenzà. Fine da ll'inizzie s'ète penzate ca 'u mode cchiù satte jève ccu pruggette doje fatije scucchiáte, une terrestre e ll'otre maritteme. 'A granniuse fatije jè durate 'nu trendennie: n'ète ascìte 'u famuse "Atlande Sciugrafeche d'u Regne de Napule" jndre 32 granne fogghie ca fù spicciate jndr'ô 1812, doje anne apprìme d'a muèrte de Rizzi Zannoni.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Geuànne Andònie Rizzi Zannoni, Atlande sciugrafeche d'u Regne de Napule, c'a collaborazione de l'Istitute Sciugrafeche Miletare Tagliáne de Firenze, a cure d'a Bibbliotèche Naziunale de Cosenza e d'u Labboratorije de Cartografije Storeche de ll'Universetate d'a Calavrie, Soveria Mannelli: Rubbettino, 1993.
  • Aldo Blessich, 'Nu sceografe tagliáne d'u sèchele XVII: Geuànne Andònie Rizzi Zannoni (1736-1814), "Bollettine d'a Suggetate Sciugrafeche Tagliáne", fasc. I, II, IV, IX, 1898.
  • Vladimiro Valerio, Suggetate Uémmene e Istituzione Cartografeche jndr'ô Mmienzesciùrne d'Itaglie, Firenze, Istitute Sciugrafeche Miletare 1993.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Le notizie biografeche sus a Rizzi Zannoni sonde ppegghiáte da lle 'ndroduzione de Ilario Principe a l'edizione Rubbettino de ll' Atlande sciugrafeche d'u Regne de Napule ('ndruche 'a bibbliografije). A sove vôte, 'u curatore Ilario Principe hé ditte ccu avè ppegghiáte 'na granna vanne de le 'mbormazzione d'a biografije pubblecate cchiù de cinde anne rrète da Aldo Blessich.
  2. S'avève a parlà de 'nu gruppe de pergamene aragonese fatte designà da Alfonso I jndr'â metate d'u Quattecinde e cchiù nnande trasferite jndr'â Frange da Carle VIII de Frange cchiù o mène quanne spicciave quidde sèchele stesse
  3. "Carte Sciugrafeche d'a Sicilie prime o sije Regne de Napule", jndre quatte fogghie (1769).

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN15014524 · ISNI (EN0000 0001 1040 9035 · SBN (ITENTO0V155349 · BAV (ENITJA495/241759 · CERL (ENcnp01391807 · LCCN (ENnr94030305 · GND (DE120005875 · BNE (ESXX1459446 (data) · BNF (FRcb153024615 (data) · J9U (ENHE987007267172405171 · WorldCat Identities (ENlccn-nr94030305