Cisternine

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Cisternino (BR))
Cisternine
comune
Cisternine – Veduta
Cisternine – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheLuca Convertini (liste civiche Noi, Cisternino) da 'u 5-6-2016
Territorie
Coordinate40°45′N 17°25′E / 40.75°N 17.416667°E40.75; 17.416667 (Cisternine)
Altitudine394 m s.l.m.
Superficie54,17 km²
Crestiàne11 470[1] (31-12-2019)
Denzetà211,74 ab./km²
FraziuneCaranne, Casalini, Marinelli, Sisto
Comune 'nzeccateFasane, Locorotonde (BA), Martina Franghe (TA), Ostune
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72014
Prefisse080
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074005
Cod. catastaleC741
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandecisternenise
Patronesande Quiriche e Giulitte, San Necole de Patera (co-patrono)
Sciurne festiveprime dumeneche de aguste, 6 decemmre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Cisternine
Cisternine

Mappe de localizzazione: Pugghie
Cisternine
Cisternine
Cisternine – Mappa
Cisternine – Mappa
Posizione del comune de Cisternine jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Cisternine (Cisterino jndr'à lènghe tagliàne, Cisternìne jndr'à 'u dialette appule-barese, Cisturnium jndr'à 'u latine) jè 'nu comune tagliàne de 11 470 crestiane[3] d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie. 'Nzigne a 'u 1927 faceve parte d'a Terre de Bare.

Affacciate sus 'a Valle d'Itrie, jndr'à accussìditte Murge de le trulle, appartene a 'u club de Le borghe cchiù belle d'Itaglie e vande 'u recanuscemende d'a Bandiere arangione date da 'u Touring Club tagliàne e pò jè comune amiche d'u turisme itinerande.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Se iacchie sus a l'urteme lembe d'a Murge sud-oriendale pugghiese (394 m sus a 'u levèlle d'u mare), se affaccie a sud-ovest sus 'a valle d'Itrie addò stonne 'nu sbuènne de trulle.

Confine cu 'a Provinge de Tarde e 'a Cetate metropolitane de Bare.

Ste lundane 60 km da Brinnese (capeluèche provingiale), 75 km da Bare e 40 km da Tarde.

Vedute de Cisternine

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Pugghie.

'U territorie d'u comune avenìe javetate, accumenzanne da 'u Paleoliteche medie-superiore, da nuclèe umane ca avenèvane da 'u nord d'a penisole o da l'arèe sicule-afrecane e ca lassarene, sus a le colline, addò sckaffarene le lore accambaminde staggionale, 'nu sbuènne de tracce d'a vita lore, dedite a 'a cacce e a 'u cugghimende de frutte spondanèe e tubere.

Angore, osce a die, jndr'à zone de monde Specchia, sus a le colle de Restàno e sus a le balze ingolte de Serra Amara, se iacchiane struminde preistorece de ogne tipe: punde de zagaglie, lame, raschiatoie e buline pe ingidere osse.

Ste comunitate umane scerene sembre de cchiù aumendanne, 'nzigne a arrevà a 'nu numere 'mbortande de 'nzediaminde jndr'à l'Età d'u bronze; decine de staziune de sta età onne state acchiate urtemamende jndr'à diverse zone d'u territorie e chidde de Maselli, Ibernia piccele, Carpei, monde d'Alessio, monde le Fergole e Figazzane, onne 'na 'mbortanze none indifferende pa combrensione d'a preistorie briinesine.

'U nome Cisternine pare ca avène da l'eroe eponime Sturnoi, cumbagne de Diomede, ca apprisse 'u Uerre de Troia pare ca avere funnate 'na cetate vicine, ca, cchiù nnande, occupate da le Romane, avenìe chiaamte Sturninum, quedde ca osce a die jè Ostune.

'U nome avessa arrevà da "Cis-Sturninum", da aqquà da Sturni, andiche cendre japige vecine a Ostune, ca avere pigghiate 'u nome da Sturno, cumbagne de, l'eroe omereche, Diomede; fusciute da 'a uerre de Troia.

'U javetate pare ca ha state saccheggiate da le Gote e cchiù nnadne avere sciute in rovine.

'U cendre storeche ave nate arrete grazie a le monace basigliane ca jndr'à 'u Medioeve, 'u chiaamrene Cis-sturnium (aqquà da Sturnium (Ostune)).

'A prime testimonianze sus a 'u Casale de Cisternine avène date da 'a scuperte, sotte 'a chiesere romaneche de San Necole, de le reste de 'nu tembie cristiane piccinne, 'nzippate realistecamende atturne a l'anne 1000.

Pape Alessandre III, cu 'na bolle pontificie d'u 26 febbrare 1180 assegnave sya chiesere e 'u Casale de Cisternine a 'u Vescove de Monopoli.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

'U scude cu sus 'na corone jè suddivise a croce de sand'Andrea de russe e d'ore. A 'u cendre ste 'nu pastorale d'argende affiangate da doje rose de russe sus a l'ore.

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[4]

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Cendre storeche
Sanduarije d'a Madonne d'Ibernia (Madonne de Bernis)
  • Cendre storeche: esembie de "architetture spondanèe", addò se iacchiane palazze storece (palazze d'u Governatore, palazze Vescovile, palazze Amati, palazze Lagravinese, palazze Devitofranceschi, torre Capece);
  • Torre de Porta Granne o Normanne-Sveve: de epoche medievale, ierte 17 metre, sta torre costituive 'u 'ngresse prengepàle d'a cetate. Sus a sus, 'ngape ste 'na statue piccenne de San Nicole de Bare. Ha state sottoposte jndr'à le sechele a diverse adattaminde, l'urteme jndr'à 'u 1995;
  • Chiesere madre de San Necole: costruite jndr'à 'u XIV sechele sus a 'n'andiche chiesere paleocristiane de le monace basigliane, presende a 'u 'nderne sue doje opere jndr'à petra vive d'u XVI sechele, di notevole valore, firmate da 'u scultore "Stephanus Abulie Poteniani" (Stefane da Putignane): 'na Madonne cu Piccinne, note cumme 'a "Madonne d'u Cardelline" e 'nu tabbernacole piccele. A 'u 'nderne d'a chiesere jè presende 'nu organe a canne d'u 1908 costruite da 'a ditte Frangische Consoli de Locorotonde cu pezze Inzoli, restaurate jndr'à 'u 2017 da GIuanne Rega e inaugurate 'u 6 decemmre d'u stesse anne[5];
  • Chiesere de Sanda Lucie, XVII sechele, apprisse Porta Piccele;
  • Sanduarije d'a Madonne d'Ibernia (Madonne de Bernis): a 3 km da 'u cendre javetate, stu sanduarije jè legate a 'na leggende: pare ca probbie 'a Vergine, 'nfatte, cu 'n'apparizzione, ave indicate 'u luèche esatte addò avesse nate 'u sanduarije a jedde dedicate. 'U terrene atturne jè ricche de cerameche e reperte ca resalene a epoche romane e medievale. Avenìe acchiate pure 'nu capitelle bizzandine e de le chiaute e quiste face penzà ca 'u sanduarije nasce sus a le ruvine de 'nu cendre javetate, ca rote atturne a 'na chiesere paleocrestiane;
  • Chiesere Sanda Marije de Costandinopoli o Sand'Anne: XVIII sechele fore 'a cetate in direzione de Martina Frnaghe, vecine a 'u cambesande vecchie;
  • Massarie: jndr'à l'agre de Cisternine stonne diverse javetaziune rurale ca rappresendane 'a tipeche "massarie pugghiese da cambe", 'mbrà le quale stè 'a Massarie Montereale, Villa Cenci, Massarie Devitofranceschi, Massarie Costa e Massarie Montanaro.

Arèe naturale[cangecange 'a sorgende]

  • 'Mbrà le bene ambiendale da mettere in risalte ste 'u paesagge. 'U turisme aqquà s'ave sveluppate jndr'à l'urteme decennie grazie probbie a l'uneche bene de stu cendre piccinne: 'a nature, 'u paesagge, le trulle e l'architetture spondanèe d'u cendre storeche;
  • 'U vosche Monde Comunale; jndr'à 'u territorie comunale stonne cchiù o mene 400 ettare de vosche de le quale 244.18.33 de probbietà comunale, e stonne da 250 a 350 m s.l.m.

Le vosche comunale sò 'a formazione vegetale cchiù consistende d'a provinge. Osce a die stonne e fanne fatìe pe cangià 'u Pine de Aleppe e 'u Cipresse, cu latifoglie autoctone (fragne, rovelle, leccie ecc.) ca se armonizzane megghie cu le essenze presende, quale le corne, 'u bagolare, 'a carpinelle, l'ornielle, l'acere cambestre, ecc. Le territorie comunale remboschite sò cchiù o mene 42 ettare.

'A ciclovie de l'acque[cangecange 'a sorgende]

'A ciclovie de l'acque jè 'u seconde percorse ciclabbele sus acquedotte d'Europe, in particolare jè 'u tratte de acquedotte Pugghiese (AQP) fatte da 'a Reggione Pugghie e AQP Spa, longhe 'a strade de servizie d'u canale prengepàle de l'acquesdotte 'mbrà Locorotonde (BA), passanne le territorie de Cisternine (BR), Ostune (BR), 'nzigne a 'u territorie de Ceglie Messapeche (BR), vecine a 'a Piente Ulme.

Ha state urtemamende restrutturate miglioranne 'a pavimendazione (fatte de petrische pressate), dotate de proteziune, arèe de soste e punde de accesse pe 'nu totale de cchiù o mene 10 km de ciclovie perfettamende percorribbele pure cu biciclette stradale.

L'itinerarie se snode jndr'à macchine mediterranèe, fore da 'u traffeche, costeggianne massarie, case rurale, trulle e agglomerate cetadine (contrade e fraziune) apprezzanne 'a bellezze d'a Valle d'Itrie lundane da 'u ruète moderne.[6][7][8]

Date tecnice d'a ciclovie de l'Acque
  • Lunghezze: 10,885 km (da Figazzane a 'u 'ngroce ex SS 581)
  • Quote altimetreche di partenze: 334 m s.l.m.
  • Quote altimetreche de arrive: 325 m s.l.m.
  • Pendenze massime – strade de servizie: 8%
  • Ponde lunghe 'u canale: 5
  • Lunghezze de le ponde sus a 'u canale: 896,93 m
  • Attraversaminde de strade provingiale: 2
  • Comune 'nderessate: Locorotonde (BA), Cisternine (BR), Ostune (BR), Ceglie Messapeche (BR)[9]

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette pugghiese.

Comunemende chiamate Cistranese, 'u dialette d'a vanne cendrale de le urteme colline d'a Murge pugghiese jè 'u resultate d'a stesse sfumature culturale d'u territorie: 'ngroce naturale 'mbrà 'nfluenze joneche/lucane e murgiane/barise. A picche decine de chilometre a sud se iacchie 'u confine cu 'u Salende. 'A lènghe e 'u dialette vive e se sveluppe naturalmende sus 'a relazione a le attivitate de le crestiane, suggiale e economece, d'a storie, d'a tradizione e d'a memorie orale popolare. 'U paese ste a 50 km da Brinnese, a 48 km da Tarde e a 75 km da 'a cetate de Bare.

Nonostande osce a die, tràse jndr'à 'u territorie d'a Provinge de Brinnese, 'u paese mandene le legame cu 'a Terre de Bare a 'a quale ere legate apprime d'u 1927, anne de costituziojne d'a nova cercoscrizione provingiale. Ste legame sò evidende soprattutte jndr'à 'u dialette, jndr'à culture, tipeche d'u sud-est barese e none de origgene salendine e pure jndr'à 'u stemme comunale ca reporte cu culure diverse le stesse eleminde di quidde d'a provinge de Bare.

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2014 jndr'à 'u territorie comunale se reggistrave 'a presenze de 327[10] furastire residende (143 maschele e 184 femmene) ca sò cchiù o mene 'u 2,8% d'a popolazzione cistranese.

Aqquà sotte le nazionalità cchiù rappresendate:

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Prugessione Sande Quiriche e Giulitte

'Mbrà le manifestaziune flokloristeche cchiù aspettate, ste securamende Carsuniedde. Chiamate jndr'à 'u dialette locale Pasquarèdde, sta feste se face presse 'u Sanduarije d'a Madonne d'Ibernia, addò se vèje cu le doce tipece (a forme de borsette cu doje ove sode pe le piccinne, cu une a forme de bambole cu 'nu ueve pe le piccenne), chiamate “u churrüchele” ('u currucule), jidde porte prosperità e fecondità. None a case, quedde d'Ibernia jè 'a Madonne d'a vite, d'a fertilità e de l'abbonnanze, 'u sanduarije jè ausate assaije pe celebbrà 'u matrimonie sie pe le mutive ditte apprime ca pu poste belle probbie.

Decoraziune San Quiriche e Giulitte

'A manifestazione cchiù 'mbortande a 'a quale partecipe 'a 'ndere popolazione jè 'a feste de le sande patrune d'a cetate, Quiriche e Giulitte. Sta manifestazione respette tutte le cchiù 'mbortande tradiziune locale cumme le decoraziune lumenose, evende releggiose, congerte cu 'a bande e spiccianne le fuèche d'arteficie. Cchiù semblicemende chiamte "'a feste de San Quiriche" ca se face sembre 'a prima sumane de aguste, rappresende pa popolazione locale e turisteche 'a conglusione d'u periode estive.

De 'mbortanze locale sò le ediziune d'u Festivàl Pietre che Cantano (Petre ca Candane), d'u Festivàl 'Ndernazionale Bande Musecale Valle d'Itrie, d'u Festivàl Sone Sacre e da 'u Pianete, de l'Alterfesta.

Le sagre cchiù famose, invece, sò:

  • 'A sagre de le chianghiaredde ca se face ad aguste;
  • 'A sagre d'u cunigghie ca se face ad aguste;
  • 'A sagre de l'uve ca se face a settemmre.

Istituziune, ente e associaziune[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le attivitate pa tutele, 'u stipamende, 'a recerche e 'a promozione de le bene ambiendale, ste quedde fatte da 'u Gruppe Archeologgeche Valle d'Itrie cu l'Ecomusèe de Monde Gianecchia, da 'u Conzervatorie botaneche I giardini di Pomona e de l'Associazione Desigiste cu 'u pruggette officinAreale pe 'na culture, colture e 'nu labboratorie de le siense.

Le attivitate ccchiù 'mbortande sò, 'a promozione d'a culture mediterranèe attraverse l'indaggine de le chiande spondanèe presende e 'a recerche pe 'na cchiù approfondite canoscenze d'u territorie attraverse itinerarie e percorse.

Cisternine jè 'mbrà "Le borghe cchiù belle d'Itaglie", aderisce a "Bandiere Verde Agricolture", "Bandiere Arangione d'u Touring Club Tagliàne" e jè parte d'a rezze 'ndernazionale de le "Cittaslow".

Assaije 'mbortande jè pure l'Ashram de Cisternine – famose cumme Cendre Bhole Baba, osce a die Fondazione Bhole Baba, ha nate jndr'à 'u 1979 pe volondà d'u Babaji. 'A vite d'u Cendre se face seguenne 'u modelle de l'ashram de Herakhan, alternanne 'a meditazione e 'a preghiere cu 'a fatìe comunitarie. Jndr'à l'ashram de Cisternine, da 'u 1986, se iacchie 'nu tembie idendiche a quidde de Herakhan. Babaji stesse vulìe stu tembie cumme simboel de aunione profonne cu 'u sue ashram jndr'à l'Indie. Cengade pò partecipà a le rite o remanerse jndr'à l'ashram pe 'nu certe periode e, soprattutte jndr'à le mise d'a staggione, se fanne 'n sbuènne de seminarie e attivitate o 'ngondre.

Musèe[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à l'abbrile 2011 ha state istituite 'u Musèe d'u Clime jndr'à Caranne, devendate sede de stu genere uneche de musèe. 'U musèe ha state "ccrejate" da 'u Presidende d'a Meteo Valle d'Itrie Gesèppe Bari.

Sembre jndr'à le urteme anne onne state apirte le scave jndr'à vanne sotte 'a chiesere madre de San Necole, addò 'a cripte presende le reste de l'andiche chiesere basigliane cu le catacombe e le 'ngisiune parietale. Rebattezzate MAAAC – Museo Area Archeologica e Arte Contemporanea, 'u musèe offre diverse mostre e rassegne annuale de arte condemboranèe nazionale e 'ndernazionale lunghe 'u percorse de le scave archeologgece.

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cucine pugghiese.

'A cucine tepicamende cistranese respecchie le cchiù classeche tradiziune d'a gastronomije barese e d'a Murge de le trulle cu quacche 'ngursione piccenne de quedde d'u ierte Salende. Caratteristeche de sta tradizione paesane sò soprattutte le ricette de carne e de verdure, cu 'na particolare predilezione pe le piatte a base de selvaggine:

Piatte tipece[cangecange 'a sorgende]

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

Jndr'à l'urteme anne 'u paese ave canusciute 'nu process de cangiamende d'u probbie assette economeche, cu 'na crescite conziderevole d'u settore d'u turisme, 'ngendivate da l'adesione d'u comune a le cercuite turistece Le borghe cchiù belle d'Itaglie e Le comune Gioielle d'Itaglie.

'U paese mandene comungue vive 'a tradizionale economije agricole e d'a trasformazione de le prodotte sue; pure l'artiggianate jè une de le settore particolarmende 'mbortande pe l'economije locale.

'Nfrastrutture e carresciaminde[cangecange 'a sorgende]

Ausanne de le strade provingiale 'u cendre urbane de Cisternine jè collegate cu quedde ca è canusciute cumme Superstrade Bare-Lecce chiamate Strade statale 379 jndr'à provinge de Brinnese, prolungamende d'a Strade statale 16 Adriateche jndr'à Cetate metropolitane de Bare. Attraverse stu collegamende 'u comune ste lundane da le aeropuèrte de Bare e Brinnese respettivamende, cchiù o mene, 80 km e 50 km.

'U comune pò jè servite da 'a staziona soje lunghe 'a linèe Adriateche de RFI (gruppe FS), ca se iacchie jndr'à 'u territorie de Puzze Faceto frazione d'u comune de Fasane, 'a quale ste lundane da Cisternine, cchiù o mene, 16 km; cchiù spesse però avène ausate 'a stazione ferroviarie de Fasane, collegate cu 'u cendre urbane d'u paese ausanne 'nu carresciamende pubbleche periodeche gestite da l'STP Brinnese attraverse autobus TPL indercomunale.

Le servizie TPL indercomunale sò 'u servizi prengepàle de carresciamende pubbleche ca mette in collegamende 'u comune cu le cendre 'nzeccate e le prengepàle capeluèche de provinge d'a Reggione.

'Mbortande jè pure 'u collegamende ferroviarie offerte da le Ferrovie d'u Sud Est cu 'a stazione Cisternine Cetate d'a linèe Martina Franghe – Lecce ca ste lundane quacche cendinaie de metre da 'u cendre urbane, eppure da 'u carresciamende gommate verse Martina Franghe e Tarde.Taranto.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnace da 'u 1799 a 'u 1905[11][cangecange 'a sorgende]

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
1799 1805 Andonije D'Errico Sinnache
1806 1806 Gesèppe De Feo Guvernatore-Sinnache
1809 1809 Stefane Soli Sinnache
1810 1810 Rocche Amati Sinnache
1811 1812 Frangische Paole Soleti Sinnache
1813 1814 Giuanne Boccelli Sinnache
1815 1816 Frangische Paole Soleti Sinnache
1817 1818 Giuanne Boccelli Sinnache
1819 1822 Donate Andonije Costa Sinnache
1822 1826 Giuanne Boccelli Sinnache
1826 1832 Rocche Amati Sinnache
1832 1834 Rafaele Arcangele Amati Sinnache
1835 1840 Pascale Gennare Costa Sinnache
1840 1842 Camille Cenci Sinnache
1842 1843 Giaunneandonije Soleti Sinnache f.f.
1844 1846 Rafaele Arcangele Amati Sinnache
1846 1852 Frangische Cenci Sinnache
1852 1853 Gesèppe Pitre Loparco Sinnache
1853 1856 Rocche Amati Sinnache
1856 1860 Pitre Lorenze Costa Sinnache
1860 1862 Necole Potio Sinnache
1862 1863 Oronze Loparco Sinnache
1863 1866 Giuanne Frangische De Vito Sinnache
1866 1869 Enriche Franceschi De Vito Sinnache
1870 1877 Andonije Luigge Amati Sinnache
1879 1887 Caetane Soleti Sinnache
1887 1899 Tummase Miccoli Sinnache f.f.
1887 1888 Luigge Stefane Punzi Sinnache
1888 1889 Tummase Miccoli Sinnache
1889 1889 Luigge Stefane Punzi Sinnache
1889 1889 Andonije Ariani Sinnache
1890 1896 Rafaele D'Amico Sinnache
1896 1899 Donate Costa Sinnache
1899 1900 Giacinde Lagravinese Sinnache
1900 1903 Vitandonije Loparco Sinnache
1903 1905 Luigge Amati Sinnache

Sinnace da 'u 1997 a osce a die[cangecange 'a sorgende]

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
1997 2001 Jagele Amati CEN-DES Sinnache [12]
2001 2011 Marie Luigge Convertini CEN-SIN (LS.CIVICHE) Sinnache [13]
2011 2016 Donate Baccaro Cisternino Insieme Sinnache [14]
2016 Luca Convertini Noi, Cisternino Sinnache [15]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

Atleteche[cangecange 'a sorgende]

L'ASD Atletica Amatori Cisternino, funnate jndr'à 'u 1985, pigghie parte a combetiziune reggionale e nazionale. Jndr'à sta suggettate onne gareggiate Alessandre Marangi (1500 metre) e Carle Calabrese (lange d'u martelle e d'u giavellotte) ca ave vingiute 'nu sacche de medaglie a le cambionate tagliàne 'mbrà le quale l'ore jndr'à 'u lange d'u martelle a le cambionate tagliàne allieve.

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

'A pallacanestre jndr'à cetate, vande 'na tradizione andiche. Aqquà se scioche 'u tornèe 'ndernazionale Peppine Todisco under 18, cu 'a "Coppe Tonio Punzi". 'A squadre d'u paese, 'u Club Giganti Cisternino, scioche jndr'à promozione.

Ballone[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à le decennie passate stave 'a ASD Cisternino 1969 ma apprisse ca s'ave squagghiate non ge onne assute otre squadre.

Ballone a 5[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à staggione 2017-18 'u Futsal Cisternino ave sciucate jndr'à Serie A.

Pallavvole[cangecange 'a sorgende]

'A squadre locale jè l'Athena Club Cisternino, ca scioche jndr'à Serie D.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2019.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  4. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  5. Pure Cisternine festegge San Necole, su cisterninonotizie.com, 4 decemmre 2017. URL conzultate il 12 luglie 2018.
  6. La cliclovia dell'Acqua: in bici sull'acquedotto pugliese - GruppoCiclisticoValledItria.it Archiviato il 22 decemmre 2014 in Internet Archive.
  7. In bici sull'acquedotto pugliese - Itinerari - In Viaggio - ANSA.it
  8. Partono i lavori del ciclovia dell'Acquedotto da Locorotondo a Ceglie Messapica - News Locorotondo Valle d'Itria
  9. Ciclovie de l'acquedotte. Nova frondiere d'u cicleturisme jndr'à Pugghie
  10. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  11. Raffaele Semeraro, Cronaca della successione dei sindaci nel comune di Cisternino dal 1799 al 2007, 2008
  12. Eleziune comunale d'u 27 abbrile 1997
  13. Ministero dell'Interno: Elezioni comunali del 13 maggio 2001 e Eleziune comunale d'u 28 masce 2006
  14. Eleziune comunale d'u 15 masce 2011
  15. Eleziune comunale d'u 5 sciugne 2016

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Condrolle de autoritàVIAF (EN137351912
  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie