Casalduni

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Casalduni
comune tagliàne
Casalduni – Veduta
Casalduni – Veduta
Casalduni – Stemma
StateItaglie Itaglie
Reggione  Cambanie
Provinge  Benevende
Coordinate41°16′00″N 14°42′00″E / 41.266667°N 14.7°E41.266667; 14.7 (Casalduni)
Altitudine300 m s.l.m.
Superficie23,19 km²
Crestiàne1 492 (01.05.2009 [1])
Denzetà65 cr./km²
FraziuneAcquaro, Brendice, Capitorto, Casale, Cerconi, Collemarino, Collemastarzo, Crocella, Cuolli, Ferrarisi, Gentile, Lanzate, Macella, Pescomandarino, Pezzalonga, Piana, Prato, San Fortunato, Santa Maria, Tacceto, Vado della Lota, Vaglie, Zingolella
Comune 'nzeccateCampolattaro, Fragneto Monforte, Ponde, Pondelandolfo, San Lupo
CAP82030
Prefisse0824
Codece ISTAT062015
Cod. catastaleB873
Nome javetandecasaldunise
PatroneMadonne d'u Carmele
Sciurne festive16 luglie
Mappe de localizzazione: Itaglie
Casalduni
Casalduni
Site istituzionale
Itaglie Vè 'ndruche 'u Portale Itaglie

Casalduni éte 'nu comune tagliáne de 1.492 crestiáne d'a Provinge de Benevende in Campania.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Sus 'a falde SW d'u monde Ciccio (400 m) e sus 'a destre d'u fiume Tammaro. Jè lundane da 'u capeluèche sue cchiù o mene 24 km.

Face parte d'a Comunitate mundane zone Tammaro Ierte.

Reggione Agraria n. 4 - Colline d'u Calore Irpinio 'nferiore.

Tène 'n'escursione altimetreche pare a 549 m.s.l.m. cu 'ma minime de 127 m.s.l.m. e 'na massime de 676.

'A superficie agricole sue ausate jè de 1.320,88 ettare (ha) aggiornate a l'anne 2000, date e cifre Camere de Commercio de Benevende, masce 2007.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Prodotte: uegghie, vine e pascole bbuene.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Faceve parte andicamende d'a Colonia telesine, cumme demostrane certe rinveneminde de iscriziune acchiate jndr'à 'u territorie sue.

Da 'u nome se penze ca in origgene ere 'nu casale relativamende recende e cchiù piccinne d'u paese de Ponde.

Sotte a le Normanne facìe parte d'a baronìe de Fenucchio, sotte a le Sveve a 'na Domina Sibilia de Casaltuno, sotte le Angioine a le Sus, a le Shabran, a 'u capitane De Attendolis, a le Caracciolo, a le Carafa, e sotte a le Spagnule a le Sarriano ca ne onne purtate 'u titele de conde 'mbonde a l'inizie d'u XX sechele.

'Mbonde a 'u 1811, facìe sembre parte d'u Pringipate Ultra e 'mbonde a 'u 1861 d'u Molise. Passò allore a 'a Provinge de Benevende.

Massacre piemondese de Pondelandolfo e Casalduni[cangecange 'a sorgende]

Casalduni jè famose pe essere state, 'nzieme a Pondelandolfo e a Campolattaro, 'u 14 aguste 1861, tiatre de 'n'eccidie, perpetrate da l'Esercite piemondese cumme rappresaglie d'u massacre de 40 surdate e 4 carabbenire effettuate da cchiù o mene docinde brigande da 'u cerretese Cosimo Giordano. Pe vendette 'nu battagglione de 500 bersagliere cumandate da 'u colonnelle Pier Eleonoro Negri (future sinnache de Melàne) massacrò cchiù de 200 cetadine e destruggìe 'u paese incendiannele: 'nu sbuènne de femmene avenèrene stuprate apprime de essere accise e non ge furene consegnate date ufficiale sus a 'u numere totale de le muèrte d'a repressione[2][3]. Da fonde non ufficiale se penze ca le muèrte de stu massacre onne state cchiù de 2.000 cetadine.

Strage simile avenerene fatte pure a Scurcola Marsicana, Pizzoli, Isernia, Montefalcione.

A 'a strage 'u gruppe musecale de le Stormy Six ave dedicate 'na canzone ca se chiame probbie Pondelandolfo.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

  • Castelle Ducale, de epoche medievale e proprietà comunale restrutturate, pe visite guidate abbesogne condattà 'u comune.
  • Torre de Racchi, 'na torre de avvistamende d'u XVII sechele, da restrutturà, proprietà erede Racchi.
  • Chiesere de San Rocco d'u XVIII sechele, combletamende restrutturate.
  • Chiesere Sanda Marije Assunde.

Manifestaziune e sagre[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Abitande censite

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Raimondo Mazzarelli (cendre) da 'u 30/05/2006

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dati Istat - Popolazzione residende a 'u 1/5/2009
  2. Christopher Duggan, La forza del destino, Storia d'Italia dal 1796 a oggi, Edizioni Laterza, 2008.
  3. Pino Aprile, Terroni, Piemme edizioni, 2010.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Gigi Di Fiore 1861. Pontelandolfo e Casalduni un massacro dimenticato, Grimaldi & C. editori, 1998
  • AA.VV., Brigantaggio Meridionale e Circondario Cerretese 1799-1888, Il Giornale di Caserta.
  • AA.VV., Brigantaggio sul Matese 1860-1880, Museo del Sannio, 1983.
  • Filippo Fiorillo, Quaderni di cultura storica n. 3 - Cosimo Giordano, La tipografica, 1982.
  • Vicinze Mazzacane, Memorie storiche di Cerreto Sannita, Liguori Editore, 1990.
  • Pino Aprile, Terroni, Piemme edizioni, 2010.

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]