Arabie Saudite

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Arabia Saudita)


Arabie Saudite (KSA)
Arabie Saudite (KSA) - Localizzazione
Arabie Saudite (KSA) - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRegne Arabe Saudite
Nome ufficialeالمملكة العربيّة السّعوديّة
Lènghe ufficialeArabe
CapitaleRiyād  (3.500.000 ab. /  )
Politiche
Forme de governeMonarchie assolute
ReʿAbd Allāh b. ʿAbd al-ʿAzīz Āl Saʿūd
'NdipendenzeAunificaziune jndr'ô 1932 'mbrà regne (conquistate) d'u Hijaz e Sultanate d'u Najd
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre 1945 1
Superficie
Totale2.248.000 km² (13º)
% de le acque0%
Popolazzione
Totale24.293.844 ab. (2003) (45º)
Denzetà12 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Arabie Saudite (KSA)
Sciugrafije
ContinendeAsia
Fuse orarieUTC +3
Economie
ValuteRiyāl
PIL (nominale)593,385 milione de $ (2008) (22º)
PIL pro capite (nominale)23,813 $ (2008) (39º)
ISU (2007)0,843 (ìrte) (59º)
Consume energetiche0,63 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166SA, SAU, 682
TLD.sa
Prefisse tel.+966
Sigle autom.KSA
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleʿĀsha al-Malik (Vive 'u Re)
Feste nazionale23 settèmmre 
Arabie Saudite (KSA) - Mappe
Arabie Saudite (KSA) - Mappe
1Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'ONU jndr'ô 1945.
 

L'Arabie Saudite jè 'nu state de ll'Asia.

Confine cu l'Iraq, 'a Giordanie, 'u Kuwait, l'Oman, 'u Qatar, le Emirate Arabe Aunìte ed ô Yemen.

Jè vagnate da 'u Gurfe Persiche a nord-est e da 'u Mar Russe ad ovest. Tène 'na superficie de 2.218.000 km2. 'A capitaleRiyad.

Quèste naziune tène 'nu nome comboste: occupanne 'na granna vanne da penisole arabiche pigghie 'u nome de Arabie ("terre de lle arabe", ca a soje vôte derive da 'u termine semiteche arab, ce vuè dì nomade), mendre 'u termine Saudite derive d'a Dinastie Saud, ca ha fatte nascere 'a naziune e l'ha purtate ad 'u masseme sblennore commerciale ed economeche.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije de ll'Arabie Saudite.
Viste d'a scarpate Tuwaiq da ovest.

'U regne saudite occupe cirche l'80% d'a penisole arabe. Jndr'ô 2000 Arabie Saudite e Yemen firmarene 'nu accorde ponènne termine a lle condroversie sus 'a linee de confine.[1] Ma pe' 'na bbuèna vanne le confine meridionale d'u paise, respettivamènde cu Emirate Arabe Aunìte e Oman non ge sonde precisamènde definite, e accussì 'a dimenziune satte-satte d'u paise rumane scanosciute. 'U guverne saudite 'a stime jndre 2.217.949 km². Otre stime cangiane 'mbrà 1.960.582 km²[2] e 2.240.000 km². L'Arabie Saudite jè convenzionalmènde innecate cumme 'u 14° state cchiù granne d'u munne. 'A sciugrafije de ll'Arabie Saudite jè cangiande. Da 'u deserte umide (Tihamah) acchiate ad 'u levèlle d'u Mar Russe, se scè sembre de cchiù verse l'ìrte longhe 'a catene monduose d'u Jabal al-Hejaz ca ad ovest tagghie jndr'à longhezze 'a penisole. Oltre quèste catene se iacchie l'ìrtechiane de Nejd ca se spànne jndr'à vanne cendrale d'u paise. 'A reggione sud-occidentale de ll'Asir tène mundagne ca raggiungone le 3.000 metre sus a 'u levèlle d'u mare e tène 'u clime cchiù verde e cchiù frische, ed attire assaje saudite jndre luèche cumme Abha jndr'à lle mise estive. L'est jè prengepalmènde 'na chianure de chianghe o renôse ca se spànne fine a lle rive d'u Gurfe Persiche. Longhe le confine meridionale se iacchie 'u deserte d'u Rubʿ al-Khālī.

Pe' 'a granna vanne non g'àvitate, 'a gran parte d'a masse continendale d'u paise jè costituite da deserte cu 'nu clime semi-aride. Mène d'u dò pe' cinde d'a superficie totale d'u paise jè coltivabbele. Le cendre jàvitate prengepále se iacchiane longhe le coste o 'nziccate a lle oase 'nderne cumme Hofuf e Buraydah. L'Arabie Saudite non ge tène jume o laghe permanènde pe' totte l'anne, tuttavije 'a soje linee de coste se spànne pe' 2.640 km.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime jè asciutte, ma deserteche, cu granne sbalze de temberature. 'U reggime de lle precipitaziune fàce devendà 'u paise aride o semi-aride, cu 'nu terrene prengepalmènde steppose e quacche vôte a prevalenze renôse. Jndr'à maggior parte d'u regne 'a vegetazione jè spondanee e arbustive. 'A vanne costiere d'u mar Russe, specialmènde le barriere coralline, tène 'na faune marine assaje ricche. D'estate 'a temberature pòte arrevà a lle 50 grade, de 'nvìerne jè mite cu temborale 'nziccate ad 'u canale de ll'Egitte.

Ordinamènde d'ô State[cangecange 'a sorgende]

Re Faysal de ll'Arabie Saudite

'A furme de guverne de ll'Arabie Saudite jè 'a monarchie assolute, 'u nome ufficiale d'ô state jè Regne arabe saudite (المملكة العربيّة السّعوديّة).

Le legge funnamendale d'u Regne (facende funzione de 'na Costituziune, assende piccè 'a "costituziune" saudite jè 'u Corane) fùrene ccrejète jndr'ô 1992 cu 'a dichiaraziune seconne 'a quale l'Arabie Saudite ète 'na monarchie guvernate da le discennende d'u sultane d'u Najd ʿAbd al-ʿAzīz Āl Saʿūd, prime re de ll'Arabie Saudite (Dinastie Saudite).

Quèste legge se basane sus a quèdde islameche, Sharīʿa, comboste da 'u Corane e d'a Sunna d'u profete Muḥammad. Non g'ète date 'nvece 'nu granne spazie a ll'Ijmāʿ e a l Qiyāṣ ca, pure ce non ge facene parte jndre 'nu senze stritte d'a Sharīʿa, sonde da assaje madhhab (me non da quidde hanbalita) recanosciute cumme fonde d'u deritte islameche.

'A Sharīʿa jè applecate da tribunale coraneche. Non g'esistone eleziune parlamendare né g'esistone partite polìteche jndr'ô paise. Jndr'ô 2005 se sonde tuttavije organezzate eleziune locale.

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Provinge de ll'Arabie Saudite
Provinge de ll'Arabie Saudite

L'Arabie Saudite jè scucchiáte jndre 13 provinge (manātiq, ad 'u singolare mintaqa).

  1. Al-Bāha
  2. al-Hudūd al-Shamāliyya
  3. Al-Jawf
  4. Al-Madina
  5. al-Qaṣīm
  6. al-Riyāḍ
  7. al-Sharqiyya (Provinge Oriendale)
  8. 'Asir
  9. Ḥāʾil
  10. Jāzān
  11. Makka (Provinge Occidentale)
  12. Najrān
  13. Tabūk


Istituziune[cangecange 'a sorgende]

Forze Armate[cangecange 'a sorgende]

L'Arabie Saudite spenne migliarde de dollare pe' equipaggià le proprije forze armate, spesse accattanne armamènde da lle State Aunìte. Cumme fàce vedè 'u grafiche l'Arabie Saudite jè ad 'u none puèste ad 'u munne pe' spese miletare. Le Forze armate saudite sonde comboste da:


Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Yemen, Saudi Arabia sign border deal, BBC News, 12 sciùgne 2000, accesse 25 sciùgne 2008.
  2. CIA World Factbook - Rank Order: Area

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

(in ordine alfabetico)

  • ʿAbd al-Raḥmān ʿAbd al-Raḥīm, al-Dawla al-saʿūdiyya al-ūlā ('U prime State saudite), 'U Cairo, 1969.
  • A. Al-Yassini, Religion and State in the Kingdom of Saudi Arabia, Londra, Boulder, 1986.
  • Wahba Ḥāfiẓ, Jazīrat al-ʿArab fī l-qarn al-ʿishrīn ('A Penisole Arabe jndr'ô XX sèchele), 'U Cairo, 1961.
  • J. Kostiner, The Making of Saudi Arabia: from Chieftaincy to monarchical State, Oxford, 1993.
  • Carlo Alfonso Nallino, L'Arabia Saʿudiana, I volume de le soje Scritte edite e inedite (a cure de Maria Nallino), Rome, Istitute pe' l'Oriende, 1939.
  • James P. Piscatory, "The Role of Islam in Saudi Arabia's political Development", in (John L. Esposito ed.), Islam and Development. Religion and socio-political Change, Syracuse, 1980 (pp. 123-38).

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN164965477 · ISNI (EN0000 0004 0402 371X · BAV (ENITJA497/2806 · LCCN (ENn80131611 · GND (DE4051788-3 · BNE (ESXX455680 (data) · BNF (FRcb11862266w (data) · J9U (ENHE987007559620505171 · NDL (ENJA00570240 · WorldCat Identities (ENlccn-n80131611

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]