Akira Kurosawa

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Akira Kurosawa

Akira Kurosawa (黒澤 明? e pure 黒沢 明) (Tokyo, 23 marze 1910[1] – Tokyo, 6 settemmre 1998) ha state 'nu reggiste, sceneggiatore, mundatore, produttore cinematografeche e scrittore giapponese.

Recanusciute cumme une de le personalità cinematografeche cchiù 'mbortande d'u XX sechele, jè probbabbilmende 'u cchiù granne e imitate cineaste giapponese e le film sue onne 'nfluenzate assaije forte le generaziune de reggiste de tutte 'u munne. 'A prima pellicola soje, Sugata Sanshiro, assìe jndr'à le sale jndr'à 'u 1943; invece l'urteme, Madadayo - Il compleanno, jndr'à 'u 1993. Picche cineaste onne avute 'na carriere accussì longhe e acclamate. 'Mbrà le varie premie avute vale 'a pene de arrecurdà 'u Leone d'Ore a 'a Mostre d'u Cineme de Venezie jndr'à 'u 1951, l'Oscar a 'a carriere jndr'à 'u 1990, 'a Palma d'Ore a 'u Festivàl de Cannes jndr'à 'u 1980 e 'u Leone d'Ore a' carriere a 'a Mostre d'u Cineme de Venezie jndr'à 'u 1982.

Biografije[cangecange 'a sorgende]

Discendende de 'na famigghia nobbile de samurai, urteme figghie de Isamu e Shima, 'a famigghia soje ere fatte da ttre frate e quattre sore[1].

Une de le frate sue murìe apprime d'a nascita soje e, une de le sore sue avenìe accise da 'na malattie quanne jidde tenève dece anne. Jndr'à 'u periode d'a scole, accumenzò a 'nderessarse a 'u disegne, a 'a petture e a 'u tiatre, ma devendò pure 'n'esperte de kendo e 'n'appassionate de golf. Avere state pe merite d'u frate Heigo, esperte e appassiunate de cineme, ca Akira accumenze a avvicinarse a quidde ca pò devendò 'u cambe sue. 'U frate, ca pò se accedìe jndr'à 'u 1930, facìe nascere jndr'à jidde 'a passione pa letterature e soprattutte pe William Shakespeare.

Poster d'u film Le sette samurai d'u 1954, une de le film cchiù famose d'u reggiste

Jndr'à 'u frattiembe, Kurosawa accumenze l'attività de benshi, commendatore de film musecale, ca le permette de canoscere le produziune de le reggiste de quidde tiembe. Jndr'à 'u 1936, avène assunde da 'na case de produzione cinematografeche cumme assistende reggiste.

Apprisse 'nu periode de collabborazzione cu Kajirō Yamamoto, addò sotte 'a direziona soje le avenìe date, pa prima vote, 'a sceneggiature de 'U cavadde, accumenzò 'a probbia carriere da cineaste. Kurosawa duranne 'a vita soje 'ndrucò 'u Giappone cangià combletamende, passanne da 'na anzione sotte a 'nu reggime totalitarie cu ambiziune militare a putenze economeche pacifiste. Pure ce jè particolarmende arrecurdate pe le prime film sue girate 'nguedde a le anne cinguande e sessande d'u XX sechele, Kurosawa condenuò a scrivere e diriggere film 'mbonde a quanne nurìe jidde, jndr'à 'u 1998.

Le film cchiù famose de Kurosawa onne state ambiendate jndr'à 'u periode feudale d'u 'Mbere d'u Giappone (cchiù o mene XIII - XVII sechele). Certe trame de le pellicole sue sò adattaminde (cchiù o mene fedele) de opere de Shakespeare, cumme Ran (1985), ca se basave sus a Re Lear, e Il trono di sangue, basate sus a Macbeth. La fortezza nascosta, 'a storie de 'na pringipesse, 'nu generale, e doje condadine 'gnorande e rauseje, ave avute 'n'influenza forte assaije sus a George Lucas pa ccrejazzione d'a saghe de Star Wars. Le otre film cchiù canusciute de Kurosawa, sembre 'mbrondate sus a le figure mitiche e epiche de le samurai, sò Rashōmon (vengetore d'u Leonde d'ore a' Mostre d'u Cineme de Venezie jndr'à 'u 1951, 'nu premie ca facìe pigghià a 'u reggiste 'na fame ca le aprìe le porte de l'Occidende a 'u cineme giapponese), I sette samurai, cchiù tarde refatte jndr'à 'u western I magnifici sette, e La sfida del Samurai, ca avere date 'a base pu prime spaghetti-western de Serge Leone cu Clint Eastwood, Per un pugno di dollari. Yojimbo vedìe pure 'nu sequel, Sanjuro.

Kurosawa dereggìe pure 'nu sbuènne de adattaminde de classece d'a letterature russe[1], combrese L'idiota, tratte da 'u romanze omonime de Fëdor Michajlovič Dostoevskij, e I bassifondi, tratte da 'u romanze omonime de Maksim Gorkij, ma pure de otre auture cumme Arsenev Nel profondo Ussuri e Dersu Uzala pe girà 'u film omonime. Anatomia di un rapimento jè invece basate sus a Due colpi in uno d'u scrittore de le State Aunìte d'Americhe Ed McBain. Sidece de le film sue, fatte 'mbrà 'u 1948 e 'u 1964, onne state 'nderpretate da certe atture ca returnavane, 'mbrà le quale iesse Toshiro Mifune, ca accumenzò a collabborà cu 'u reggiste jndr'à 'u 1948 cu L'angelo ubriaco e spicciò jndr'à 'u 1965 cu Barbarossa.

Apprisse a stu film, Kurosaea passò da 'u vianghe e gnure a 'u culore, cangianne pure 'u stile, ca apprime avenève caratterizzate da 'na tendenze condinue a l'epiche. 'U film sue apprisse Dodes'ka-den, film a eppisodie sus a le disadattate e le emarginate prodotte da 'a suggetate giapponense, non ge fù 'nu belle successe. Kurosawa accumenzò a fatià sus a 'nu proggette de Ollivud, Tora! Tora! Tora!; ma 'a 20th Century Fox 'u cangiò cu Kinji Fukasaku apprime ca 'u film avenesse combletate.

Apprisse a st'affronde, Kurosawa, coerende cu 'u spirite giapponese ca avere appettate jndr'à le film sue, pruvò a acciderse, sopravvivenne. Girò allore 'nu sbuénne de otre film: Dersu Uzala, girate jndr'à l'Aunione Sovietiche e ambiendate jndr'à Sibberie de le prime anne d'u XX sechele, vengìe 'nu premie Oscar pu megghie film furastiere; Kagemusha (prodotte 'nzieme a Francis Ford Coppola e George Lucas) ca se pigghiò invece 'a Palma d'ore 'nzieme cu All That Jazz - Lo spettacolo continua, 'a storie de 'nu maschele ca jè 'u sosie de 'nu nobbile d'u Medioeve e ca pigghiè probbie l'idendità soje; Ran, prodotte sta vote cu 'a Frange, devendò 'nu vere e probbie successe 'ndernazionale, e jè da 'nu sacche conziderate 'u raggiungimende artisteche cchiù ierte d'a carriere de Kurosawa. Le urteme film d'u reggiste combrennene Sogni, Rapsodia in agosto e Madadayo - Il compleanno.

'U stile sue, semblice ma 'a uerre probbie e 'a capacità soje de alternò tone vasce e brutte fatte a otre grave e traggece, onne condrebbuite a 'a ccrejazzione de 'nu cineme epiche e senze 'a retoreche, e allore classeche e innovative jndr'à 'u stesse tiembe.

Filmografije[cangecange 'a sorgende]

Premie e recanusceminde[cangecange 'a sorgende]

Premie Oscar[cangecange 'a sorgende]

Mostre d'u cineme de Venezie[cangecange 'a sorgende]

Festivàl de Cannes[cangecange 'a sorgende]

David de Donatelle[cangecange 'a sorgende]

Nastre d'argende[cangecange 'a sorgende]

Festivàl de Berline[cangecange 'a sorgende]

Onorificenze[cangecange 'a sorgende]

Cavagliere de l'Ordine d'a Leggione d'Onore - nastrine pe uniforme ordinarie
Cavagliere de l'Ordine d'a Leggione d'Onore - nastrine pe uniforme ordinarie
Cavagliere de Gran Croce Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliane - nastrine pe uniforme ordinarie
Cavagliere de Gran Croce Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliane - nastrine pe uniforme ordinarie
Granne Ufficiale Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliane - nastrine pe uniforme ordinarie
Granne Ufficiale Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliane - nastrine pe uniforme ordinarie

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 1,2 Ingrid Malossi, Akira Kurosawa - Il samurai che amava la pioggia, su mymovies.it. URL conzultate il 15 marze 2015.
  2. Cavagliere de Gran Croce Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliane Sig. Akira Kurosawa, su quirinale.it. URL conzultate il 12 novemmre 2010.
  3. Grande Ufficiale Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliane Sig. Akira Kurosawa, su quirinale.it. URL conzultate il 12 novemmre 2010.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN66476464 · ISNI (EN0000 0001 0858 1899 · SBN (ITENRAVV081583 · ULAN (EN500034939 · LCCN (ENn79091264 · GND (DE118778269 · BNE (ESXX994069 (data) · BNF (FRcb119954648 (data) · J9U (ENHE987007303541605171 · NSK (HR000075869 · NDL (ENJA00038414 · CONOR.SI (SL43245667 · WorldCat Identities (ENlccn-n79091264

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN66476464 · ISNI (EN0000 0001 0858 1899 · SBN (ITENRAVV081583 · ULAN (EN500034939 · LCCN (ENn79091264 · GND (DE118778269 · BNE (ESXX994069 (data) · BNF (FRcb119954648 (data) · J9U (ENHE987007303541605171 · NSK (HR000075869 · NDL (ENJA00038414 · CONOR.SI (SL43245667 · WorldCat Identities (ENlccn-n79091264